COD PORTOCALIU: 27-06-2025 ora 10 se va semnala val de căldură persistent și intens, caniculă și disconfort termic accentuat COD GALBEN: 27-06-2025 ora 10 se va semnala instabilitate atmosferică
Bucureşti, 27 oct /Agerpres/ - Dimitrie Gusti a făcut din sociologie o ştiinţă de teren, nu de fotoliu, a afirmat acad. Constantin Bălăceanu Stolnici, în cadrul unei sesiuni dedicate sociologului desfăşurată marţi în Aula Bibliotecii Centrale Universitare.
"Cred că trebuie să îl omagiem nu doar ca pe creatorul sociologiei româneşti, ci ca pe unul dintre dascălii care au ştiut să facă învăţământ şi ca pe unul dintre academicienii prestigioşi ai ţării noastre. Trebuie să-l respectăm pentru că el face parte din elitele româneşti care, din păcate, astăzi, sunt uitate", a spus Bălăceanu Stolnici.
Academicianul a mărturisit că l-a frapat la Gusti capacitatea de a mobiliza într-un mod unic o serie de colaboratori, printre care unii personalităţi de excepţie.
"Ce m-a frapat pe mine a fost că a avut posibilitatea să mobilizeze profesorii, elevii săi, pe care i-a antrenat în campaniile acestea, peste tot era prezent; există şi fotografii şi o mulţime de articole ale deplasărilor sale. Şi nu uitaţi că a avut colaboratori străluciţi: Mircea Vulcănescu, Miron Constantinescu, Henri Stahl, Lena Constante. Şi a iniţiat acele monografii, care au rămas ca model până în zilele noastre", a spus Bălăceanu Stolnici.
Academicianul a evocat şi momentul inaugurării de către Dimitrie Gusti a Muzeului Satului "o enclavă antropologică artificială vie, pentru că era populată cu ţărani, care trăiau acolo", o realizare care a rămas şi care reprezintă o contribuţie esenţială la dezvoltarea ştiinţei româneşti.
El a mărturisit totodată că a avut privilegiul să fi fost contemporan, la diferenţă de o generaţie, cu marele sociolog şi să fi cunoscut notorietatea lui.
"Eram adolescent, elev de liceu, pe urmă student. Peste tot auzeam de Dimitrie Gusti. (...) Era foarte popular, foarte popularizat", a spus academicianul. El a menţionat cele două ocazii "speciale" în care l-a cunoscut pe Dimitrie Gusti, o dată când a luat masa la Bragadiru, împreună cu sociologul, Cella Delavrancea şi cu soţul acesteia Filip Lahovary, şi a doua oară la Grigore T. Popa, într-o societate frecventată de Mihail Sadoveanu, Ctin Rădulescu - Motru, Simion Mehedinţi.
În opinia lui Constantin Bălăceanu Stolnici, Dimitrie Gusti, "moldovean de felul lui, fusese modelat, cizelat de nemţi". "Spre deosebire de marea majoritate a universitarilor şi academicienilor noştri, care s-au format în Franţa, Gusti s-a format în Germania Imperială, de dinainte de Primul Război Mondial, pentru care a avut o stimă foarte mare", a spus academicianul.
"Nu era o figură impozantă, ci una agreabilă, severă; mai înalt decât Mironescu şi decât Popa, dar mai mic decât Carol al II-lea şi mai ales decât Iorga. Purta ochelari şi mustaţa aceea deasupra gurii, care îi era caracteristică", a mai spus Stolnici.
Despre dimensiunea naţională a lui Dimitrie Gusti din perspectiva prezentului a vorbit prof. univ. Vintilă Mihăilescu, care a evidenţiat viziunea profesorului evocat, iar prof. univ. Zoltan Rostas a prezentat o serie de strategii de comunicare expoziţionale ale marelui creator de şcoală sociologică, în timp ce prof. univ. Dumitru Sandu a conferenţiat despre echipele regale studenţeşti, ca ecouri ale experienţei.
De asemenea, dr. Ioana Popescu a prezentat comunicarea "Filmul sociologic - o inovaţie în domeniul ştiinţific", dr. Georgeta Filitti a conferenţiat despre "Enciclopedia lui Dimitrie Gusti (1938)", iar dr. Ionuţ Butoi a dezvăluit noi perspective privind concepţia monografică a lui Dimitrie Gusti.
Evenimentul a fost organizat de Asociaţia "România Culturală" în parteneriat cu Muzeul Naţional al Ţăranului Român, Biblioteca Centrală Universitară "Carol I", Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială a Universităţii Bucureşti şi Institutul Cultural Român.
Sesiunea a marcat 90 de ani de la moartea lui Dimitrie Gusti (1880-1955) şi importanţa muncii sale ştiinţifice, precum înfiinţarea Serviciului Social şi a Şcolii Sociologice de la Bucureşti, a Muzeului Satului, preşedinţia Academiei Române şi activitatea de profesor de sociologie, etică şi politică la universităţile din Iaşi şi Bucureşti. AGERPRES/(A - autor: Daniel Popescu, editor: Claudia Stănescu)
"Cred că trebuie să îl omagiem nu doar ca pe creatorul sociologiei româneşti, ci ca pe unul dintre dascălii care au ştiut să facă învăţământ şi ca pe unul dintre academicienii prestigioşi ai ţării noastre. Trebuie să-l respectăm pentru că el face parte din elitele româneşti care, din păcate, astăzi, sunt uitate", a spus Bălăceanu Stolnici.
Academicianul a mărturisit că l-a frapat la Gusti capacitatea de a mobiliza într-un mod unic o serie de colaboratori, printre care unii personalităţi de excepţie.
"Ce m-a frapat pe mine a fost că a avut posibilitatea să mobilizeze profesorii, elevii săi, pe care i-a antrenat în campaniile acestea, peste tot era prezent; există şi fotografii şi o mulţime de articole ale deplasărilor sale. Şi nu uitaţi că a avut colaboratori străluciţi: Mircea Vulcănescu, Miron Constantinescu, Henri Stahl, Lena Constante. Şi a iniţiat acele monografii, care au rămas ca model până în zilele noastre", a spus Bălăceanu Stolnici.
Academicianul a evocat şi momentul inaugurării de către Dimitrie Gusti a Muzeului Satului "o enclavă antropologică artificială vie, pentru că era populată cu ţărani, care trăiau acolo", o realizare care a rămas şi care reprezintă o contribuţie esenţială la dezvoltarea ştiinţei româneşti.
El a mărturisit totodată că a avut privilegiul să fi fost contemporan, la diferenţă de o generaţie, cu marele sociolog şi să fi cunoscut notorietatea lui.
"Eram adolescent, elev de liceu, pe urmă student. Peste tot auzeam de Dimitrie Gusti. (...) Era foarte popular, foarte popularizat", a spus academicianul. El a menţionat cele două ocazii "speciale" în care l-a cunoscut pe Dimitrie Gusti, o dată când a luat masa la Bragadiru, împreună cu sociologul, Cella Delavrancea şi cu soţul acesteia Filip Lahovary, şi a doua oară la Grigore T. Popa, într-o societate frecventată de Mihail Sadoveanu, Ctin Rădulescu - Motru, Simion Mehedinţi.
În opinia lui Constantin Bălăceanu Stolnici, Dimitrie Gusti, "moldovean de felul lui, fusese modelat, cizelat de nemţi". "Spre deosebire de marea majoritate a universitarilor şi academicienilor noştri, care s-au format în Franţa, Gusti s-a format în Germania Imperială, de dinainte de Primul Război Mondial, pentru care a avut o stimă foarte mare", a spus academicianul.
"Nu era o figură impozantă, ci una agreabilă, severă; mai înalt decât Mironescu şi decât Popa, dar mai mic decât Carol al II-lea şi mai ales decât Iorga. Purta ochelari şi mustaţa aceea deasupra gurii, care îi era caracteristică", a mai spus Stolnici.
Despre dimensiunea naţională a lui Dimitrie Gusti din perspectiva prezentului a vorbit prof. univ. Vintilă Mihăilescu, care a evidenţiat viziunea profesorului evocat, iar prof. univ. Zoltan Rostas a prezentat o serie de strategii de comunicare expoziţionale ale marelui creator de şcoală sociologică, în timp ce prof. univ. Dumitru Sandu a conferenţiat despre echipele regale studenţeşti, ca ecouri ale experienţei.
De asemenea, dr. Ioana Popescu a prezentat comunicarea "Filmul sociologic - o inovaţie în domeniul ştiinţific", dr. Georgeta Filitti a conferenţiat despre "Enciclopedia lui Dimitrie Gusti (1938)", iar dr. Ionuţ Butoi a dezvăluit noi perspective privind concepţia monografică a lui Dimitrie Gusti.
Evenimentul a fost organizat de Asociaţia "România Culturală" în parteneriat cu Muzeul Naţional al Ţăranului Român, Biblioteca Centrală Universitară "Carol I", Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială a Universităţii Bucureşti şi Institutul Cultural Român.
Sesiunea a marcat 90 de ani de la moartea lui Dimitrie Gusti (1880-1955) şi importanţa muncii sale ştiinţifice, precum înfiinţarea Serviciului Social şi a Şcolii Sociologice de la Bucureşti, a Muzeului Satului, preşedinţia Academiei Române şi activitatea de profesor de sociologie, etică şi politică la universităţile din Iaşi şi Bucureşti. AGERPRES/(A - autor: Daniel Popescu, editor: Claudia Stănescu)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.