COD GALBEN: 06-06-2025 ora 10 Intre 7 și 8 iunie, intervalul orar 12 – 21Fenomene vizate se va semnala 7 și 8 iunie, intervalul orar 12 – 21Fenomene vizate COD GALBEN: 07-06-2025 Intre 04:30 si 09:00 se va semnala Local ceață ce determină vizibilitate redusă sub 200 m și izolat sub 50 m. in Județul Constanta , Județul Tulcea;
Alba Iulia, 30 sep /Agerpres/ - Palatul Princiar din Alba Iulia, construit în secolul al XV-lea, imobil cu aproape 250 de încăperi, aflat în prezent într-o avansată stare de degradare, ar putea găzdui un muzeu, un centru cultural şi un centru de conferinţe, o bibliotecă, spaţii pentru expoziţii temporare sau permanente şi ateliere pentru artiştii plastici, dar şi spaţii comerciale.
Primăria Alba Iulia a anunţat miercuri că a organizat procedură de licitaţie deschisă pentru atribuirea contractului de achiziţie a serviciilor de proiectare tehnică şi de asistenţa aferente obiectivului 'Conservarea, restaurarea şi valorificarea durabilă a ansamblului Palatul Principilor din Alba Iulia'. Au fost depuse patru oferte, câştigătorul urmând să fie desemnat în următoarele 20 de zile.
Valoarea estimată evidenţiată în cadrul documentaţiei de atribuire este de peste 1,3 milioane de lei, pentru serviciile de proiectare, asistenţă tehnică pe durata lucrărilor, cheltuieli diverse şi neprevăzute.
Un segment aparte în tema de proiectare este atribuit, dincolo de evaluarea tehnică şi financiară, determinării funcţionalităţii pe care o poate avea Palatul.
Câteva dintre propuneri vizează atât conservarea şi valorificarea in situ, dar şi amenajarea spaţiilor Palatului, luând în calcul mai multe teme: un muzeu al Principatului Transilvaniei, împreună cu alte spaţii specifice acestei destinaţii, respectiv o Sală a Dietei, cu capacitate de 200 de persoane, o Sală de judecată, o Sală a paharnicilor, toate în zonele în care acestea au existat până la remodelările din perioada habsburgică şi unde se pun în valoare, totodată, decoraţiile din secolul al XVIII-lea, o Sală a gărzilor şi alta a Consiliului princiar.
De asemenea, palatul ar putea găzdui o secţie de arheologie/lapidar, un centru cultural şi un centru de conferinţe, un sediu de bibliotecă, cu holul utilizabil pentru evenimente culturale. În aripile vestice ar urma să fie spaţii pentru expoziţii temporare sau permanente şi ateliere pentru artiştii plastici, librărie/cafenea/ceainărie/cramă, precum şi spaţii adecvate activităţilor demonstrative cu tentă istorică: ateliere de pietrărie, pictură, arheologie, olărie (vase, cahle de sobă), marochinărie, strungărie în lemn, fierărie ori bijutier, arme etc.
'Puţine oraşe din lume, nu doar din Europa, se pot lăuda cu un asemenea edificiu impunător, cum e Palatul Principilor. Noi l-am avut mereu lângă noi şi, cu toate astea, într-un stil pur românesc, din delăsarea unora şi ignoranţa altora, am fost nevoiţi să îi vedem 'evoluţia'. Adică să ne doară cum se degrada cu fiecare zi, cu fiecare an. Până la urmă, vorbim de locul care l-a găzduit inclusiv pe Mihai Viteazul sau pe principele Gabriel Bethlen, cu întreaga sa moştenire iluministă. E normal să fie deschis tuturor şi să se bucure toată lumea de el', a declarat, potrivit unui comunicat de presă transmis AGERPRES, primarul municipiului Alba Iulia, Mircea Hava.
Conservarea şi restaurarea palatului necesită un efort financiar, estimat de autorităţi la începutul acestui an, la douăzeci de milioane de euro.
În primăvara lui 2009, prin hotărâre de guvern, Palatul Princiar a fost transmis din proprietatea publică a statului şi din administrarea Ministerului Administraţiei şi Internelor în proprietatea publică a municipiului Alba Iulia şi în administrarea Consiliului Local.
Palatul are aproape 250 de încăperi, cu o suprafaţă totală de peste 8.100 de metri pătraţi.
Aflat în apropierea Catedralei Romano-Catolice şi a Sălii Unirii, fostul palat al principilor Transilvaniei a fost construit în secolul al XV-lea, fiind modificat şi extins în secolele XVI- XVII. Iniţial, clădirea a avut drept destinaţie reşedinţa Capitoliului romano-catolic, adică locul unde se redactau şi autentificau acte. Din secolul al XVI-lea, a fost reşedinţă princiară, iar pentru o perioadă de 11 luni, în anii 1599 şi 1600, edificiul a servit ca reşedinţă a voievodului Mihai Viteazul.
Clădirea a fost grav avariată de turci şi tătari, în timpul marilor invazii din 1658 şi 1662. Odată cu cucerirea Transilvaniei de către Imperiul Habsburgic, palatul a fost transformat în cazarmă, rămânând cu acest statut timp de trei secole, până în urmă cu zece ani. Din secolul al XVII-lea, a găzduit garnizoana austriacă cu arsenalul şi cazarma de artilerie, iar în decembrie 1918 a fost atribuit Comenduirii Regimentului 21 Infanterie.
În cronicile străine ale vremii, în epoca medievală, Palatul Princiar a fost descris ca un edificiu foarte luxos, împodobit cu fresce şi scări de marmură. Clădirile sunt grupate în jurul a două curţi de formă pătrată. Edificiul este unul reprezentativ pentru spaţiul transilvan din punct de vedere arhitectonic, regăsindu-se aici stilurile gotic, renascentist şi baroc. AGERPRES / (AS - autor: Marinela Brumar, editor: Diana Dumitru)
Primăria Alba Iulia a anunţat miercuri că a organizat procedură de licitaţie deschisă pentru atribuirea contractului de achiziţie a serviciilor de proiectare tehnică şi de asistenţa aferente obiectivului 'Conservarea, restaurarea şi valorificarea durabilă a ansamblului Palatul Principilor din Alba Iulia'. Au fost depuse patru oferte, câştigătorul urmând să fie desemnat în următoarele 20 de zile.
Valoarea estimată evidenţiată în cadrul documentaţiei de atribuire este de peste 1,3 milioane de lei, pentru serviciile de proiectare, asistenţă tehnică pe durata lucrărilor, cheltuieli diverse şi neprevăzute.
Un segment aparte în tema de proiectare este atribuit, dincolo de evaluarea tehnică şi financiară, determinării funcţionalităţii pe care o poate avea Palatul.
Câteva dintre propuneri vizează atât conservarea şi valorificarea in situ, dar şi amenajarea spaţiilor Palatului, luând în calcul mai multe teme: un muzeu al Principatului Transilvaniei, împreună cu alte spaţii specifice acestei destinaţii, respectiv o Sală a Dietei, cu capacitate de 200 de persoane, o Sală de judecată, o Sală a paharnicilor, toate în zonele în care acestea au existat până la remodelările din perioada habsburgică şi unde se pun în valoare, totodată, decoraţiile din secolul al XVIII-lea, o Sală a gărzilor şi alta a Consiliului princiar.
De asemenea, palatul ar putea găzdui o secţie de arheologie/lapidar, un centru cultural şi un centru de conferinţe, un sediu de bibliotecă, cu holul utilizabil pentru evenimente culturale. În aripile vestice ar urma să fie spaţii pentru expoziţii temporare sau permanente şi ateliere pentru artiştii plastici, librărie/cafenea/ceainărie/cramă, precum şi spaţii adecvate activităţilor demonstrative cu tentă istorică: ateliere de pietrărie, pictură, arheologie, olărie (vase, cahle de sobă), marochinărie, strungărie în lemn, fierărie ori bijutier, arme etc.
'Puţine oraşe din lume, nu doar din Europa, se pot lăuda cu un asemenea edificiu impunător, cum e Palatul Principilor. Noi l-am avut mereu lângă noi şi, cu toate astea, într-un stil pur românesc, din delăsarea unora şi ignoranţa altora, am fost nevoiţi să îi vedem 'evoluţia'. Adică să ne doară cum se degrada cu fiecare zi, cu fiecare an. Până la urmă, vorbim de locul care l-a găzduit inclusiv pe Mihai Viteazul sau pe principele Gabriel Bethlen, cu întreaga sa moştenire iluministă. E normal să fie deschis tuturor şi să se bucure toată lumea de el', a declarat, potrivit unui comunicat de presă transmis AGERPRES, primarul municipiului Alba Iulia, Mircea Hava.
Conservarea şi restaurarea palatului necesită un efort financiar, estimat de autorităţi la începutul acestui an, la douăzeci de milioane de euro.
În primăvara lui 2009, prin hotărâre de guvern, Palatul Princiar a fost transmis din proprietatea publică a statului şi din administrarea Ministerului Administraţiei şi Internelor în proprietatea publică a municipiului Alba Iulia şi în administrarea Consiliului Local.
Palatul are aproape 250 de încăperi, cu o suprafaţă totală de peste 8.100 de metri pătraţi.
Aflat în apropierea Catedralei Romano-Catolice şi a Sălii Unirii, fostul palat al principilor Transilvaniei a fost construit în secolul al XV-lea, fiind modificat şi extins în secolele XVI- XVII. Iniţial, clădirea a avut drept destinaţie reşedinţa Capitoliului romano-catolic, adică locul unde se redactau şi autentificau acte. Din secolul al XVI-lea, a fost reşedinţă princiară, iar pentru o perioadă de 11 luni, în anii 1599 şi 1600, edificiul a servit ca reşedinţă a voievodului Mihai Viteazul.
Clădirea a fost grav avariată de turci şi tătari, în timpul marilor invazii din 1658 şi 1662. Odată cu cucerirea Transilvaniei de către Imperiul Habsburgic, palatul a fost transformat în cazarmă, rămânând cu acest statut timp de trei secole, până în urmă cu zece ani. Din secolul al XVII-lea, a găzduit garnizoana austriacă cu arsenalul şi cazarma de artilerie, iar în decembrie 1918 a fost atribuit Comenduirii Regimentului 21 Infanterie.
În cronicile străine ale vremii, în epoca medievală, Palatul Princiar a fost descris ca un edificiu foarte luxos, împodobit cu fresce şi scări de marmură. Clădirile sunt grupate în jurul a două curţi de formă pătrată. Edificiul este unul reprezentativ pentru spaţiul transilvan din punct de vedere arhitectonic, regăsindu-se aici stilurile gotic, renascentist şi baroc. AGERPRES / (AS - autor: Marinela Brumar, editor: Diana Dumitru)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.