Modifică dimensiunea fontului:
Helsinki, 7 aug /Agerpres/ - Cine vizitează oraşul Helsinki în 2015 întâlneşte peste tot imaginea unui domn cu mustaţă şi papion, cu pălăria într-o mână şi cu o cupă de şampanie în cealaltă. Este vorba despre compozitorul Jean Sibelius, cel mai cunoscut finlandez din întreaga lume - mai ales pentru poemul simfonic 'Finlandia', Suita Karelia, Concertul pentru vioară, Lebăda din Tuonela. Ceea ce se serbează este împlinirea a 150 de ani de la naşterea sa. 'Anul Sibelius' nu se celebrează numai la Helsinki, ci în Finlanda întreagă, mai ales în locurile strâns legate de compozitor, relatează cotidianul spaniol El Pais, care prezintă câteva dintre acestea.
Oraşul natal
Hämeenlinna este un oraş în care este mai să trăieşti decât să-i pronunţi numele. Este aşezat pe un labirint lacustru. Acolo s-a născut Jean Sibelius, în decembrie 1865, într-o casă din lemn. Acea casă este acum un sanctuar şi muzeu: acolo se află leagănul său, obiectele sale, fotografii, instrumente. După moartea tatălui, survenită la trei ani de la naşterea viitorului compozitor, familia a trebuit să se mute în altă locuinţă, pe Sibeliuksenkatu (strada Sibelius), în faţa unui parc care acum îi poartă numele şi are o enormă statuie a muzicianului. Şcoala în care Sibelius şi-a făcut primele studii este alături. În oraş se află şi un castel, care găzduieşte muzee.
Casă, dulce casă
Sibelius, deja celebru, şi-a construit o casă pe malul lacului Tuusula, la circa 40 de kilometri distanţă de Helsinki. Era căsătorit cu Aino Järnefelt şi casa a fost botezată Ainola. Acolo au trăit până la moarte, cu fetele lor şi două servitoare care erau tratate ca şi cum ar fi fost membri ai familiei. Ainola este alt sanctuar naţional pentru finlandezi şi pentru melomani din întreaga lume (s-a deschis ca muzeu acum mai bine de 40 de ani). Casa este construită în întregime din lemn, în stil finlandez, în mijlocul unei întinse grădini. Interiorul arată aşa cum l-a lăsat familia, cu fotografiile şi obiectele de atunci. Acolo a compus Sibelius cea mai mare parte a operei sale şi şi-a petrecut ultimii 20 de ani din viaţă frământat de gândul la o a opta simfonie, care să aibă acelaşi succes ca precedenta. A opta simfonie însă nu există. Printre hârtiile sale, s-au găsit numai schiţe pentru zece minute de muzică, din totalul de o oră prevăzut. Aino, la rândul său, se ocupa de grădină. Jean a încetat din viaţă la vârsta de 91 de ani, în 1957, iar Aino, după 12 ani. Amândoi sunt înmormântaţi în grădină, la umbra unui mesteacăn, sub o lespede de granit, unde niciodată nu lipsesc florile proaspete.
Colonie de artişti
Malul lacului Tuusula a devenit o pepinieră de artişti şi scriitori. Soţii Sibelius au mers acolo pentru a fi aproape de atelierul fratelui lui Aino, Eero Järnefelt, care era pictor şi i-a făcut să iubească acele locuri. Alt pictor, Pekka Halonen, cel mai însemnat din acea generaţie, şi-a construit o casă la Halosenniemi, aproape de soţii Sibelius, cele două cupluri vizitându-se frecvent. Casa atelier se păstrează aşa cum era, cu zeci de tablouri de Halonen. Se pot vizita, de asemenea, casele Erkkola, a poetului Erkko (pe versurile căruia a compus Sibelius) şi Ahola, unde locuiau scriitorul Jahani Aho şi soţia sa, pictoriţa Venny Soldan-Brofeldt. Această casă se află lângă Järvenpää, localitate în al cărei muzeu se poate vedea (până la începutul lunii octombrie) o expoziţie dedicată lui Aino.
Regiunea lacurilor
La circa 80 de kilometri distanţă de acest autentic centru intelectual se află Lahti, într-o regiune cu numeroase lacuri, unde familia Sibelius şi-a petrecut câteva veri, pescuind în bucolicul Vesijärvi. Lângă mal era o fabrică de mobilă, construită din cărămidă, care s-a transformat în spectaculosul 'Sibelius Hall' (Sibeliustalo), câştigător al mai multor premii de arhitectură. Acolo se desfăşoară, anual, la sfârşitul lunii septembrie, Festivalul Sibelius, cu o orchestră simfonică locală care a editat opera completă a lui Sibelius în 65 de CD-uri. Cel mai încântător oraş din regiunea lacului Saimaa este Savonlinna, în al cărui castel medieval, care pare că pluteşte pe un lac, se desfăşoară unul dintre cele mai prestigioase festivaluri de operă din lume.
Helsinki, capitală a muzicii
Sibelius a mers să studieze la Helsinki în 1885. În capitală s-a maturizat ca om şi ca artist, s-a căsătorit, a triumfat. La Primărie se poate vedea în prezent expoziţia 'Lumea lui Jean Sibelius' (până la mijlocul lunii septembrie). Numeroase edificii amintesc de Sibelius. Câteva dintre ele ar trebui să figureze pe lista oricărui vizitator interesat de viaţa şi opera lui Sibelius: Hotel Kämp, unde se caza în escapadele sale de la Ainola (uneori, săptămâni întregi, spre disperarea lui Aino); Teatrul Suedez, unde a debutat cu muzică de scenă şi în al cărui foaier discutau intelectualii; restaurantul Kappeli, unde îşi fuma trabucul (în acest an jubiliar, restaurantul oferă un meniu Sibelius). Un monument dedicat muzicianului, amplasat în Parcul Sibelius din Helsinki, a cauzat o polemică din cauza caracterului abstract al tuburilor componente. Acum este cel mai vizitat din Finlanda (una dintre enigmele locale este numărul tuburilor, 600 sau 604). Legat de Sibelius este şi Helsinki Music Centre, clădire inaugurată acum patru ani în faţa muzeului de artă modernă, Kiasma, foarte aproape de emblematicul edificiu Finlandia Hall, al arhitectului Alvar Aalto, şi de Operă. În Music Centre îşi are sediul Academia Sibelius.AGERPRES/(AS - autor: Pepa Siţa, editor: Cristina Mac)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.