Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Bucureşti, 6 iul /Agerpres/ - Regele Ferdinand I este un model de lider pentru români, a declarat luni Principele Radu, la vernisajul expoziţiei de fotografie "Regele Ferdinand I Întregitorul", care a avut loc la Biblioteca Academiei Române.

"Am ţinut să vin astăzi aici pentru că sunt convins de utilitatea modelului de cârmuire pe care Ferdinand îl aduce Românilor, aproape unic, în felul lui. Pentru că noi am fost învăţaţi, în ultimii 70 de ani că numai cu brutalitate poţi să îţi impui sensul cârmuirii şi este profund neadevărat. A fi sever (...) şi a fi primitiv e cu totul şi cu totul altceva. Este mult mai important decât credem noi exemplul regelui Ferdinand", a spus Principele Radu.

Acesta a subliniat că Regele Ferdinand I a avut două locuri pe care le-a considerat "acasă" - Academia Română şi Palatul Cotroceni.

"Academia Română este a doua casă a Regelui Ferdinand. El a venit în 1890 la Academia Română, pe care a locuit-o cu sufletul şi cugetul său până la sfârşitul zilelor, tot aşa cum, cu numai un an înainte, în 1889, venea la Palatul Cotroceni", a arătat vorbitorul.

Principele Radu a mai vorbit, în cadrul evenimentului, despre un alt scenariu al istoriei României, în cazul în care Regele Ferdinand şi Regele Carol al II-lea ar fi trăit până la vârsta de 80 de ani.

"Astăzi suntem obişnuiţi cu personalităţi octogenare (...) Dacă Regele Ferdinand ar fi trăit până la venerabila vârstă de 80 de ani, l-am fi avut, în anul 1947 pe Regele Ferdinand pe tronul României. Dacă fiul lui, Carol al II-lea ar fi domnit în alt timp decât acela- infernal şi criminal al deceniului al IV-lea al secolului al XX-lea- ar fi fost, precum vara lui, Elisabeta a II-a, regele României, în anii '70. Şi Majestăţii Sale Regelui nostru i-ar fi venit rândul să domnească, aşa cum ar fi trebuit, de fapt, la maturitate", a spus Principele Radu.

Alături de Principele Radu au fost prezenţi la vernisajul expoziţiei, care este deschisă în sala "Theodor Pallady" a Bibliotecii Academiei, până la sfârşitul lunii, preşedintele Academiei Române, Ionel-Valentin Vlad, directorul general al Bibliotecii Academiei Române, Florin Filip, academicianul Răzvan Theodorescu şi istoricii Adrian Silvan Ionescu (directorul Institutului de Istoria Artei al Academiei Române) şi Alin Ciupală (Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti).

Preşedintele Academiei Române i-a spus Principelui Radu că Academia va găzdui, la o dată ce urmează a fi stabilită, o sesiune dedicată Regelui Ferdinand I, asemănătoare sesiunii dedicate Regelui Carol I, de către forul academic.

De asemenea, Răzvan Theodorescu a spus că, probabil în 2017, în Bucureşti va fi ridicată, în cantrul Capitalei, o statuie în onoarea Regelui Ferdinand.

"Am fost preşedintele juriului pentru ridicarea monumentului lui Ferdinand şi probabil că, nu la anul, ci peste doi ani, în Piaţa Victoriei, vom avea statuia regelui", a spus acesta.

La rândul său, Alin Ciupală a declarat că expoziţia de la Biblioteca Academiei vorbeşte despre "o epocă - epoca României moderne şi a României întregite - o epocă în care societatea românească pentru prima şi singura dată s-a găsit unită în jurul unui proiect- proiectul realizării României Mari şi al consolidării acestui stat".

Expoziţia de fotografie-document "Regele Ferdinand I Întregitorul" este organizată în semn de omagiu, în preajma celebrării a 150 de ani de la naşterea monarhului.

Evenimentul este organizat de Academia Română, prin Cabinetul de Stampe al Bibliotecii Academiei Române.

Expoziţia prezintă, în imagini fotografice de epocă, activitatea şi personalitatea Regelui Ferdinand I al României (24 august 1865 - 20 iulie 1927), manifestate pe multiple planuri: militar, politic, diplomatic şi cultural, şi doreşte să sublinieze rolul regelui în păstrarea fiinţei statale a poporului român.

Exponatele fac parte din colecţia de fotografie a Bibliotecii Academiei Române şi sunt executate de fotografi şi ateliere fotografice celebre, purtând titulatura onorifică "Fotograf al Casei Regale Române". Astfel, portretele Principelui-moştenitor Ferdinand au semnătura unor celebri fotografi din România, precum Franz Mandy, Etienne Lonyai, A. Jhalsky, Alfred Brand, G. Maksay, B. Chaland sau a atelierelor europene consacrate în epocă: Russell&Sons (Londra) sau K.E. Gann (Ţarskoe Selo). Pentru perioada 1922 -1927 fotografiile Regelui Ferdinand I şi ale Reginei Maria sunt executate în atelierele fotografice Julietta (Bucureşti), Emil Fisher (Sibiu) şi Guggenberger & Mairovitz (Sibiu).

De asemenea, sunt ilustrate momente istorice importante din viaţa Regelui Ferdinand I, precum Războiul de Întregire a României, Încoronarea ca Regi ai României Mari a Regelui Ferdinand I şi a Reginei Maria, în 1922 la Alba Iulia, vizitele întreprinse la Liga Naţiunilor de la Geneva, în Franţa sau în Anglia.

Un spaţiu generos din expoziţie este dedicat ilustrării evoluţiei vieţii politice, economice şi culturale a ţării după 1918. Nu lipsesc mărturiile documentare de la funeraliile regelui Ferdinand I.

Expoziţia va fi deschisă până pe 31 iulie. AGERPRES/(A, AS - autor: Oana Ghiţă, editor: Cătălina Matei)

Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews


Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.