Bucureşti, 23 sep /Agerpres/ - Reglementarea în domeniul presei şi soluţiile pentru asigurarea unui jurnalism echidistant au constituit, marţi, subiectul unei dezbateri la care au participat personalităţi din domeniul mass-media, din ţară şi din străinătate.
Discuţiile, moderate de reprezentantul Asociaţiei Române de Comunicaţii Audiovizuale (ARCA), George Chiriţă, au vizat, printre altele, necesitatea unui organism de reglementare în mass-media care să acţioneze ca un arbitru.
În acest context, directorul Asociaţiei Televiziunilor Comerciale din Europa (ACTE), Ross Biggam, a spus că arbitru trebuie să fie unul "bun şi independent".
"Guvernele sunt prin definiţie foarte puternice, au un mandat al votului democratic în spate, iar grupurile de presă sunt şi ele puternice şi pot şi ele influenţa dezbaterile democratice. Deci, pe de-o parte avem statul, pe de altă parte avem presa şi e nevoie de un arbitru foarte bun. Pentru noi reglementarea poate fi o sabie cu două tăişuri, dar potenţial, atunci când un politician întrece măsura şi încearcă să comande unui ziar sau unei publicaţii ce să facă, atunci e nevoie să intervină reglementatorul, arbitrul care să pună lucrurile în ordine", a susţinut Biggam.
Dezbaterile au pus în oglindă organismul reglementator din Marea Britanie, Ofcom, şi cel din România - Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA).
David Lowen, specialist tv din Marea Britanie, a arătat că în ţara sa există o tradiţie de 60 de ani de reglementare a conţinutului audiovizual. El a precizat că eficienţa actului de reglementare ţine, printre altele, de menţinerea regulilor, apreciind că dacă acestea se schimbă de fiecare dată când vine un nou guvern, organismul respectiv va fi privit ca partizan şi va pierde din credibilitate.
Pe de altă parte, Cristian Mititelu, membru CNA, a vorbit despre situaţia din România în ceea ce priveşte reglementarea în spaţiul mass-media.
"E extrem de dificil să avem reglementări eficiente într-o societate care are o opinie în general proastă despre lege. În plus, dacă vorbim despre posturile de televiziune, dacă nu există un limbaj comun între politicieni, organisme de reglementare şi jurnalişti e foarte greu să impunem un concept atât de dificil cum e imparţialitatea şi o minimă onestitate", a spus Mititelu.
El a arătat că nu există o tradiţie a onestităţii, iar întâlnirile CNA, deşi sunt "destul de transparente", motivele celor care reglementează nu sunt mereu transparente.
Subiectul a fost tratat şi de preşedintele sindicatului "Mediasind", Cristi Godinac. Acesta a susţinut că presiunile care afectează activitatea jurnalistului sunt politice, economice şi patronale.
"La capitolul atac politic aş trece şi refuzul clasei politice de a depolitiza consiliile de administraţie ale Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune şi depolitizarea Consiliului Naţional al Audiovizualului. De peste 10 ani tot încercăm cu celelalte organizaţii să convingem clasa politică să modificăm legislaţia astfel încât la conducerea acestor instituţii să fie numiţi profesionişti neimplicaţi politic", a spus Godinac.
O altă problemă ridicată la dezbateri a fost situaţia televiziunilor comerciale. Preşedintele Consiliului de Administraţie al SEEMO, Boris Bergant, a arătat că România, ca şi alte ţări din Europa Centrală şi Răsăriteană, se confruntă cu problema televiziunilor comerciale "abundente".
"În România şi în Europa Centrală şi Răsăriteană asistăm la un model foarte straniu de televiziune comercială care este fie legată de partidele sau organizaţiile politice care îşi transmit pe post propriile puncte de vedere sau sunt tot felul de conglomerate economice, dar nu neapărat după înţelegerea noastră a ceea ce înseamnă un post de televiziune. (...) Stai şi te întrebi care e scopul acestor programe transmise aşa-zis democratic", a afirmat Bergant.
Totodată, el s-a referit şi la procedura de finanţare a mass-mediei publice, exprimând opinia că finanţarea de la buget ar fi o precondiţie a unei intervenţii politice "fără limite".
"Oriunde a fost introdusă această finanţare de la buget, totul s-a transformat într-un haos (...) pentru că apare posibilitatea intervenţiei politice şi atunci televiziunea publică nu mai e respectată.
O conferinţă privind libertatea presei, influenţa politicului asupra mass-media şi corupţia a fost organizată marţi, la Palatul Parlamentului. Evenimentul a fost organizat de SEEMO în parteneriat cu Academia Internaţională - Centrul Internaţional Media (IA-IMC) şi cu Organizaţia de PR pentru Europa Centrală şi de Sud-Est (SECEPRO), Agenţia Naţională de Presă AGERPRES fiind printre partenerii locali, alături de alte instituţii media şi de reglementare. AGERPRES/(A - autor: Cătălin Alexandru, editor: Cristina Tatu)
Discuţiile, moderate de reprezentantul Asociaţiei Române de Comunicaţii Audiovizuale (ARCA), George Chiriţă, au vizat, printre altele, necesitatea unui organism de reglementare în mass-media care să acţioneze ca un arbitru.
În acest context, directorul Asociaţiei Televiziunilor Comerciale din Europa (ACTE), Ross Biggam, a spus că arbitru trebuie să fie unul "bun şi independent".
"Guvernele sunt prin definiţie foarte puternice, au un mandat al votului democratic în spate, iar grupurile de presă sunt şi ele puternice şi pot şi ele influenţa dezbaterile democratice. Deci, pe de-o parte avem statul, pe de altă parte avem presa şi e nevoie de un arbitru foarte bun. Pentru noi reglementarea poate fi o sabie cu două tăişuri, dar potenţial, atunci când un politician întrece măsura şi încearcă să comande unui ziar sau unei publicaţii ce să facă, atunci e nevoie să intervină reglementatorul, arbitrul care să pună lucrurile în ordine", a susţinut Biggam.
Dezbaterile au pus în oglindă organismul reglementator din Marea Britanie, Ofcom, şi cel din România - Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA).
David Lowen, specialist tv din Marea Britanie, a arătat că în ţara sa există o tradiţie de 60 de ani de reglementare a conţinutului audiovizual. El a precizat că eficienţa actului de reglementare ţine, printre altele, de menţinerea regulilor, apreciind că dacă acestea se schimbă de fiecare dată când vine un nou guvern, organismul respectiv va fi privit ca partizan şi va pierde din credibilitate.
Pe de altă parte, Cristian Mititelu, membru CNA, a vorbit despre situaţia din România în ceea ce priveşte reglementarea în spaţiul mass-media.
"E extrem de dificil să avem reglementări eficiente într-o societate care are o opinie în general proastă despre lege. În plus, dacă vorbim despre posturile de televiziune, dacă nu există un limbaj comun între politicieni, organisme de reglementare şi jurnalişti e foarte greu să impunem un concept atât de dificil cum e imparţialitatea şi o minimă onestitate", a spus Mititelu.
El a arătat că nu există o tradiţie a onestităţii, iar întâlnirile CNA, deşi sunt "destul de transparente", motivele celor care reglementează nu sunt mereu transparente.
Subiectul a fost tratat şi de preşedintele sindicatului "Mediasind", Cristi Godinac. Acesta a susţinut că presiunile care afectează activitatea jurnalistului sunt politice, economice şi patronale.
"La capitolul atac politic aş trece şi refuzul clasei politice de a depolitiza consiliile de administraţie ale Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune şi depolitizarea Consiliului Naţional al Audiovizualului. De peste 10 ani tot încercăm cu celelalte organizaţii să convingem clasa politică să modificăm legislaţia astfel încât la conducerea acestor instituţii să fie numiţi profesionişti neimplicaţi politic", a spus Godinac.
O altă problemă ridicată la dezbateri a fost situaţia televiziunilor comerciale. Preşedintele Consiliului de Administraţie al SEEMO, Boris Bergant, a arătat că România, ca şi alte ţări din Europa Centrală şi Răsăriteană, se confruntă cu problema televiziunilor comerciale "abundente".
"În România şi în Europa Centrală şi Răsăriteană asistăm la un model foarte straniu de televiziune comercială care este fie legată de partidele sau organizaţiile politice care îşi transmit pe post propriile puncte de vedere sau sunt tot felul de conglomerate economice, dar nu neapărat după înţelegerea noastră a ceea ce înseamnă un post de televiziune. (...) Stai şi te întrebi care e scopul acestor programe transmise aşa-zis democratic", a afirmat Bergant.
Totodată, el s-a referit şi la procedura de finanţare a mass-mediei publice, exprimând opinia că finanţarea de la buget ar fi o precondiţie a unei intervenţii politice "fără limite".
"Oriunde a fost introdusă această finanţare de la buget, totul s-a transformat într-un haos (...) pentru că apare posibilitatea intervenţiei politice şi atunci televiziunea publică nu mai e respectată.
O conferinţă privind libertatea presei, influenţa politicului asupra mass-media şi corupţia a fost organizată marţi, la Palatul Parlamentului. Evenimentul a fost organizat de SEEMO în parteneriat cu Academia Internaţională - Centrul Internaţional Media (IA-IMC) şi cu Organizaţia de PR pentru Europa Centrală şi de Sud-Est (SECEPRO), Agenţia Naţională de Presă AGERPRES fiind printre partenerii locali, alături de alte instituţii media şi de reglementare. AGERPRES/(A - autor: Cătălin Alexandru, editor: Cristina Tatu)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.