Zalău, 5 sep /Agerpres/ - Fost multiplu campion naţional al României la lupte la finalul anilor 60 şi mai apoi absolvent de teologie, Gyorgy Csaba, originar din Târgu Mureş, este astăzi un artist plastic renumit în Ungaria, lucrările sale de pictură, grafică, sculptură sau tapiserii monumentale regăsindu-se în colecţiile unor prestigioase muzee şi galerii din întreaga lume.
Un munte de om, cu ochi albaştri şi privire caldă, contrastantă cu statura sa impunătoare - aceasta este prima impresie pe care ţi-o lasă cel cunoscut în lumea artiştilor plastici drept Borgo. Originar din Târgu-Mureş, Gyorgy Istvan Csaba, alias Borgo, a absolvit secţia de pictură a Institutului de Arte Plastice "Ion Andreescu" din Cluj-Napoca, promoţia 1980. Actualmente este stabilit definitiv în Ungaria, unde desfăşoară o susţinută activitate didactică ca profesor al Colegiului "Eszterhazy Karoly" din Eger, Departamentul de Arte Vizuale. În România a fost prezent în perioada 26 august - 5 septembrie, la Grădina Botanică din Jibou, ca invitat special al celei de-a treia ediţii a Simpozionului Internaţional de Arte Vizuale "Arta în grădină".
"Invitatul de onoare a acestei ediţii este cel cunoscut sub numele de artist Borgo, din Ungaria, un nume care a consacrat o biografie personală şi artistică, construind o poveste de vis. Cine ar fi crezut că un tânăr sportiv de patru ori campion de lupte al României, cu armata făcută în cantonamente şi competiţii la cluburile Steaua şi Dinamo în anii '70, va face studii de artă, pictură, la Universitatea din Cluj şi va ajunge apoi 'antrenor' de artişti, profesor de pictură la Eger", afirma, la vernisajul expoziţiei cu lucrările realizate la acest simpozion de cei opt artişti prezenţi, Florin Gherasim, curatorul expoziţiei.
Chiar dacă sportul a fost prima pasiune, un accident din ani tinereţii l-a făcut pe Gyorgy Csaba să-şi reconsidere priorităţile şi să se îndrepte spre artele plastice.
"Prima dată am făcut nataţie, de la care am trecut la atletism, care a fost foarte plictisitor pentru mine şi pe urmă am făcut lupte, unde am fost de patru ori campionul României la categoria grea, în perioada 1969-1972. În 1972 am avut un accident la picior. Eram selecţionat pentru Olimpiada din Munchen. Visul meu a fost o medalie olimpică. Am fost operat şi m-am gândit că dacă mai trebuie să mă antrenez patru ani, ce se întâmplă dacă am iarăşi un accident. Am decis că mai bine mă las de sport şi mă apuc de învăţătură. Am făcut - aşa zic eu - şcoli superioare de industrie preotească, adică teologie la Cluj Napoca şi pe urmă Institutul de Arte Plastice, pe care l-am absolvit în 1980. Cum sunt o fiinţă neastâmpărată, imediat după ce m-am lăsat de sport, la 23 de ani, am luat în mână pensula şi un an mai târziu aveam deja sute de tablouri pictate, pe care le-am ars după ce am terminat institutul", a precizat, pentru AGERPRES, artistul maghiar originar din România.
Reîntors după facultate acasă, la Târgu Mureş, Gyorgy Istvan a pus bazele unui grup artistic ce a ajuns să fie interzis de cenzura comunistă, iniţiativa fiind reluată, după mai mulţi ani, în Ungaria. Daţi afară din galerii, tinerii din Târgu Mureş au iniţiat o mişcare artistică de stradă, "copiată" după ani buni de artişti din SUA şi Japonia.
"La Târgu Mureş am fost membru fondator şi lider al unui grupe de artişti numit Mamu, în care "Ma" vine de la Marosvasarhely (Târgu Mureş n.r.), iar "mu" de la muhely (atelier n.r.). Am avut relaţii foarte bune cu "Atelierul 35" din Bucureşti şi am făcut expoziţii împreună, până când am fost interzişi toţi. Au fost doi critici foarte apreciaţi la vremea lor, Radu Procovici şi Mihai Drişcu, bucureşteni amândoi. Ei veneau deseori la Târgu Mureş, făceam nişte cenacluri extraordinare. Ulterior, am auzit zvonuri că ar fi fost ucişi de Securitate. Am avut o activitate foarte eferversentă. Asta se întâmpla în perioada de după cutremurul din 1977 şi până am plecat eu din ţară. Foarte interesant e că am fost izgoniţi din toate galeriile, şi bucureştenii şi noi, moment în care am trecut la expoziţii în aer liber. Am început să lucrăm şi să face expoziţii în natură. Actualmente s-a format un nou curent spre arta în natură în SUA şi mai ales în Japonia şi Coreea, prin care se folosesc elemente din natură pentru a crea lucrări de artă. Noi am făcut lucrul acesta în Târgu Mureş la sfârşitul anilor 70 şi începutul anilor 80. Un critic de artă din America a scris un articol în care a arătat că nu americanii şi nici japonezii nu au inventat acest curent, ci un grup din Târgu Mureş, din România. Şeful meu actual de catedră de la Eger, care mi-a fost elev în vremea respectivă, şi-a dat doctoratul din mişcarea noastră din vremea respectivă", afirmă Borgó.
Problemele din România l-au determinat pe acesta să încerce să plece în Austria, însă după mai multe încercări nereuşite, în care a fost inclusiv încătuşat de grăniceri, s-a stabilit definitiv în Ungaria, la început ca simplu profesor într-un sat. După un doctorat luat în anul 2009, artistul este actualmente profesor al Colegiului "Eszterhazy Karoly" din Eger. În vârstă de 64 de ani, Borgó se gândeşte însă că a sosit vremea să se dedice mai mult picturii, decât profesoratului.
"Nenorocul m-a împins spre a fi cunoscut. E foarte complicat. Uneori nu-mi place. Acum că sunt profesor universitar aş putea să predau până la 70 de ani. Am 64 de ani, la 62 de ani aş fi putut să merg în pensie şi acum tot mă gândesc că decât să fiu dascăl, mai degrabă ar trebui să-mi aranjez mie treburile, fiindcă eu fac lucrări de dimensiuni mari, triptice (tablouri din trei piese n.r.) şi un triptic din acesta îl pictez în trei-patru-cinci ani. Poate mai pot să lucrez trei astfel de lucrări. Dar dacă predau în continuare, numărul lor va fi mai mic. În momentul când omul pleacă din sfera asta noroasă, important e ceea ce rămâne în urma lui. Am avut 15.000 de elevi în viaţă sau 16.000, nu contează. Contează dacă am avut doi-trei studenţi foarte buni, care au ajuns artişti de faimă mondială. Asta ca activitate profesională, dar în rest, pentru ce m-a ales bunul Dumnezeu pe mine să pictez, asta nu ştiu", spune acesta.
Plecat de ani buni din România, artistul păstrează permanent contactul cu ţara noastră prin intermediul unui mic aparat de radio. "Nu citesc ziare şi nici cărţi care nu sunt mai vechi de 1.000 de ani. Am însă două aparate mici de radio. Unul e pe Radio Budapesta Kossuth şi altul pe Radio România - Antena Satelor. Când la Budapesta se vorbeşte prea mult despre lucruri care nu-mi plac, scot din priză şi ascult muzică populară românească, la Antena Satelor", se confesează Borgo.
Artist plastic renumit în ţara vecină, fostul luptător de performanţă este membru fondator sau titular a numeroase asociaţii profesionale înfiinţate pe teritoriul Ungariei: Asociaţia Naţională a Artiştilor Maghiari, Societatea Artelor Frumoase şi Aplicate, Atelierul "Vajda Lajos" din Szentendre, Academia de Litere şi Arte "Szechenyi", Grupurile artistice Mamu şi Tulso P.
Portofoliul artistului reuneşte peste 60 de expoziţii personale, alături de mai mult de 300 de participări la expoziţii de grup organizate în ţară şi străinătate şi o serie amplă de premii şi distincţii. Lucrările sale figurează în prestigioase colecţii publice din Ungaria, Franţa, Belgia, Suedia, SUA, Japonia, Egipt şi Thailanda, inclusiv într-o expoziţie la Parlamentul European de la Strasboug. AGERPRES / (A - autor: Sebastian Olaru, editor: Marius Frăţilă)