Sibiu, 21 aug /Agerpres/ - Locul în care au fost salvate cele mai frumoase amintiri din copilăria celor care nu mai au nici bunici, nici casa acestora de la ţară este Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale ASTRA, din rezervaţia naturală Pădurea Dumbrava Sibiului.
Nu o dată mi s-a întâmplat să văd acolo oameni care vin şi ating uşi, geamuri, ulcele, garduri, în acest muzeu al sufletului de odinioară, îi încearcă o nostalgie numai de ei ştiută, după care zâmbesc şi spun cu voce tare, cu mândrie: "Aici am copilărit. Asta e casa lui bunicu". Zăbovesc o clipă asupra unei însemnări găsite acolo, din partea cuiva din Fundu Moldovei (judeţul Suceava), care a scris aşa: "Am avut astăzi ocazia de a participa la un moment emoţionant prilejuit de sfinţirea unei fierării achiziţionate de Muzeul Satului de la o rudă de a noastră, din frumoasa Bucovină, anume localitatea Fundu Moldovei. Astfel, am putut admira şi bogăţia acestui muzeu şi a oamenilor care se ocupă de administrarea lui. Peisajul este deosebit, iar exponatele au un cadru natural complet, adecvat şi bine organizat. Mulţumim tuturor celor care se ocupă şi pun suflet pentru păstrarea tradiţiilor naţionale. Cu deosebită consideraţie, familia Grigorean Dumitru. Locuim în Bucureşti, m-am născut la Fundu Moldovei, Suceava."
Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale ASTRA, de la înfiinţarea căruia s-au împlinit, în 2013, 50 de ani, este cel mai mare muzeu în aer liber din România şi al doilea ca mărime din Europa. Se întinde pe o suprafaţă de 96 hectare, din care expoziţia propriu-zisă ocupă 42 de hectare. Este în fiecare an îmbogăţită cu minimum patru-cinci monumente.
Situat în rezervaţia naturală "Dumbrava Sibiului", muzeul dispune de un lac şi de peste zece kilometri de alei. Nu reprezintă doar o expoziţie etnografică în aer liber, ci oferă pachete turistice complete. Vizitatorii pot servi o gamă largă de preparate tradiţionale în ambianţa rustică a Cârciumii din Bătrâni, a Hanului Tulgheş şi a Hanului Veştem, acesta din urmă dispunând şi de posibilităţi de cazare. O cameră dublă, cu mic dejun inclus, costă aici 120 de lei. Infrastructura turistică a Muzeului ASTRA a fost îmbogăţită în anul 2007 cu un nou spaţiu de cazare, Hostel Diana (două stele), ce poate găzdui 70 de oaspeţi. În anul 2013 aproximativ 1500 de persoane i-au trecut pragul, iar în perioada ianuarie-iulie 2014 a primit deja 710 turişti. O noapte de cazare la Hostel Diana costă între 30 şi 50 de lei de persoană. Pentru petrecerea într-un mod cât mai plăcut a timpului liber, muzeul oferă posibilitatea unor plimbări cu barca pe lac, cu trăsura sau cu sania. Sala de conferinţe cu toate dotările tehnice necesare, având o capacitate de 120 de locuri, poate fi închiriată la cerere.
În anul 2011, Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale ASTRA a fost cotat în Ghidul Verde Michelin cu cea mai înaltă distincţie: trei stele.
Numărul de vizitatori care au trecut pragul Muzeului în aer liber a crescut exponenţial de la un an la altul, de la aproximativ 120.000 de persoane pe an, în 2007, până la 188.495 în anul 2012 şi 220.130 în 2013. Aproximativ 30 % dintre aceştia sunt turişti veniţi din afara ţării, conform Elizei Penciu, de la Departamentul de Marketing al Muzeului ASTRA. Evenimentele care au atras cei mai mulţi vizitatori în 2013 au fost Noaptea Muzeelor (145.00 de vizitatori) Festivalul Naţional al tradiţiilor Populare şi Târgul Creatorilor Populari (8850 vizitatori) şi Olimpiada 'Meşteşuguri artistice tradiţionale' (4837 vizitatori).
Muzeul sibian are o ofertă culturală bogată pe parcursul întregului an.
Evenimentele care atrag în Muzeul în aer liber vizitatorii sunt incluse în programul "Tezaure Umane Vii": Olimpiada "Meşteşuguri artistice tradiţionale" (ajunsă în 2014 la cea de-a 19-a ediţie), Festivalul Naţional al Tradiţiilor Populare (la a 12-a ediţie), Târgul Creatorilor Populari din România (ce împlineşte în acest an, treizeci şi unu de ani) şi Festivalul Naţional al Datinilor şi Obiceiurilor. Dar mai sunt şi alte evenimente: "Târgul Internaţional Frumos. Ceramic. Folositor", "Ziua Universală a Iei", "Ziua Sugarului", "Târgul de branduri", etc.
La Muzeul ASTRA nu întâlneşti doar muzeografi şi supraveghetori, ci şi voluntari, care au posibilitatea dezvoltării unor competenţe sociale şi profesionale utile. În perioada 29.04 - 12.05.2013 s-a desfăşurat Proiectul "Educaţie pentru voluntariat în sectorul cultural" finanţat de AFCN, proiect ce a făcut parte din platforma de voluntariat VOLAM iniţiată de fundaţia DALA şi Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale ASTRA, în parteneriat cu UNION REMPART (Franţa), federaţie de ONG-uri cu expertiză în domeniul restaurării, conservării şi promovării patrimoniului internaţional. De asemenea, în luna iulie 2014, Muzeul ASTRA a primit trei grupuri de voluntari din centre universitare din ţară şi din străinătate, care au realizat lucrări de conservare-restaurare a monumentelor şi a obiectelor din patrimoniul Muzeului ASTRA şi au desfăşurat activităţi de promovare a Muzeului Civilizaţiei Populare Tradiţionale ASTRA.
Programul de animaţii estivale transpune vizitatorul Muzeului în atmosfera satului tradiţional şi aduce o abordare nouă faţă de valorificarea patrimoniului muzeal, prin intermediul evenimentelor culturale impuse în ultimele decenii în muzeu, în principal prin intermediul programului Tezaure umane vii. Târguri şi ateliere realizate de meşteri populari, spectacole folclorice, animaţii gastronomice la Târgul de Ţară, reprezintă un program estival cu caracter cvasi-permanent ce oferă turiştilor români şi străini posibilitatea de a descoperi tradiţiile româneşti.
Practic, în Muzeul ASTRA te simţi ca într-o Românie în miniatură. România de la ţară. Strategia de dezvoltare pe termen lung a Muzeului ASTRA priveşte reconstituirea peisajului cultural specific din preajma monumentelor, prin conservarea şi cultivarea pomilor fructiferi tradiţionali, a varietăţilor tradiţionale de legume, a cerealelor, a plantelor tehnice şi a florilor.
O altă direcţie de dezvoltare o reprezintă atragerea unor noi categorii de public, apropierea de comunitate, în scopul de a oferi acesteia posibilitatea petrecerii timpului liber în mod creativ. În acest sens, au fost realizate workshopuri privind auditarea şi ameliorarea produselor şi serviciilor turistice, dezvoltarea de planuri de afaceri în domeniul turistic, dar şi un studiu de fezabilitate pentru realizarea unui Centru pentru Activităţi şi Resurse Regionale în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului.
Pentru a putea păstra nealterat Paradisul satului românesc, cei de la muzeu sunt preocupaţi să atragă investiţii, mai ales străine. Complexul National Muzeal "ASTRA" a accesat fonduri externe nerambursabile prin două mari proiecte finanţate prin mecanismul financiar al statelor Spaţiului Economic European (Regatul Norvegiei, Islanda, Principatul Liechtenstein). Primul dintre aceste proiecte a vizat crearea unui centru modern în scopul conservării şi restaurării bunurilor de patrimoniu cultural. La începutul lunii septembrie 2009, au demarat lucrările de construcţie la poarta a treia de intrare în Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale ASTRA a Centrului ASTRA pentru Patrimoniu, însumând 1878 metri pătraţi de spatiu multifunţional cuprinzând depozite pentru colecţiile de patrimoniu, laboratoare de conservare si restaurare, centru de resurse şi pregătire pentru conservatorii şi restauratorii din România (CePCoR). Bugetul total prevăzut pentru realizarea proiectului s-a ridicat la 2.916.238 de euro. C.N.M. ASTRA, cu sprijinul direct al Consiliului Judeţean Sibiu a contribuit cu un procent de 15,58 %. Proiectul a fost finalizat în anul 2011.
Ca o recunoaştere a rezultatelor implementării proiectului anterior, când C.N.M. ASTRA a făcut dovada capacităţii administrative şi de specialitate de a atinge toţi indicatorii culturali şi investiţionali propuşi cu un grad de absorbţie a fondurilor disponibile de 99,9 %, Complexul Naţional Muzeal ASTRA din Sibiu a fost desemnat ca potenţial beneficiar în cadrul unei noi runde de acordări de fonduri pentru Sectorul Prioritar "Conservarea Patrimoniului Cultural European". La muzeul din Dumbrava Sibiului se desfăşoară în prezent Proiectul "Patrimoniu deschis. Creşterea accesibilităţii publicului la valorile multi-etnice din patrimoniul Muzeului ASTRA", în valoare de peste de 3,5 milioane euro. Proiectul are în vedere un program cultural complex, inclusiv un parteneriat cu "MiST - Museum of South Trondelag" din Trondheim, Norvegia, ce prevede consolidarea relaţiilor bilaterale prin cercetări comune privind istoria culturală a minorităţilor etnice, reconstrucţia, conservarea şi restaurarea monumentelor reprezentative din Muzeul în aer liber, dezvoltarea şi promovarea unui circuit expoziţional, sub denumirea Calea minorităţilor etnice şi obţinerea unei accesibilităţi fizice sporite prin realizarea unei clădiri noi în Muzeul în aer liber.
"În ultimii ani, Muzeul ASTRA a cunoscut un aflux tot mai mare de vizitatori, un moment de turnură reprezentându-l anul Capitalei Culturale Europene, când numărul acestora s-a dublat faţă de anul anterior. Din 2008, Muzeul în aer liber s-a situat în mod constant în jurul numărului de 200 000 de vizitatori, fiind cea mai vizitată unitate a instituţiei. Prin numeroasele proiecte internaţionale şi naţionale derulate, prin implicarea constantă în demersurile de promovare a valorilor civilizaţiei tradiţionale la nivel local şi regional, Muzeul ASTRA a devenit un reper esenţial pentru toată lumea", a explicat pentru AGERPRES Ciprian Ştefan, directorul Muzeului ASTRA.
Potrivit acestuia, muzeul din Pădurea Dumbrava Sibiului se mândreşte cu cea mai vastă colecţie de mori din Europa, peste 30 de mori, unele vechi de aproape două secole şi, ce e mai important, funcţionale.
Dincolo de cifre, aer curat, tradiţii, case salvate din satul românesc care îşi pierde tot mai mult din specific, nu poţi să nu te întrebi ce s-a întâmplat în sufletul familiei Burduhaş, din Fundu Moldovei, venită în inima Ardealului, de au scris în Cartea de impresii, chiar de Rusalii, aşa: "În această zi sfântă a Rusaliilor am fost onoraţi să ne aflăm alături de minunatele persoane care au organizat sfinţirea fierăriei din Fundu Moldovei, aparţinând lui Ioan Burduhaş, decedat în 26.01.2005. Am fost plăcut impresionaţi de modul cum a fost reconstituită fierăria şi sperăm ca peste ani să se menţină în aceleaşi condiţii deosebite. Mulţumim tuturor persoanelor care au avut iniţiativa de a achiziţiona pentru acest minunat muzeu, loc unde vom veni cu plăcere ori de câte ori vom avea ocazia. Soţia, copiii şi rudele apropiate vă mulţumesc pentru tot". AGERPRES/(AS - autor: Isabela Paulescu, editor: Diana Dumitru)