Târgovişte, 2 iul /Agerpres/ - Mănăstirea Dealu, situată la nord de Târgovişte pe cel mai mare deal din apropierea oraşului, este unul din cele mai importante monumente religioase din ţară şi printre cele mai vechi din judeţ.
Pronaosul bisericii este unul dintre cele mai mari spaţii funerare din ţară, aici odihnind pentru vecie voievozi, domniţe şi feţe bisericeşti.
''Prin mormintele aflate în pronaos, mănăstirea se impune ca cea mai mare gropniţă domnească, căci au fost înmormântaţi aici următorii voievozi: Vladislav al II-lea (1447-1456), Radu cel Mare (1495-1508), Vlad cel Tânăr (1510-1512), Radu-Bădica (1517-1520),Vlad Înecatul (1530-1532), Pătraşcu cel Bun (1554-1557). În anul 1601, aici a fost adus capul lui Mihai Voievod Viteazul'', spune purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Târgovişte, Marian Puiescu.
La începutul anului 2013 a existat o controversă legată de declaraţia primarului Craiovei, Olguţa Vasilescu, care a spus, în alocuţiunea rostită pe 24 ianuarie, la manifestarea prilejuită de sărbătorirea Unirii Principatelor Române, că nu trebuie uitat că ideea Unirii a plecat din Craiova, de la banul Mihai Viteazul, şi că a făcut demersuri pentru aducerea rămăşiţelor lui pământeşti la Craiova.
Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Dâmboviţa, Adrian Ţuţuianu, a declarat, la acea vreme, că nu este de acord să fie mutat capul lui Mihai Viteazul de la Mănăstirea Dealu, de la Târgovişte.
''Şi de data aceasta capul lui Mihai Viteazul va rămâne la Târgovişte. Şi nu pentru că doresc eu, ca şi lider al Consiliului Judeţean, ci pentru că această chestiune a fost rezolvată de istorie. Şi am făcut o scurtă documentare şi vreau să vă spun că aici capul lui Mihai Viteazul a fost adus de paharnicul Turturea din Glina. E de presupus că a existat o dorinţă a domnitorului, exprimată, probabil, într-un fel, înainte de a se întâmpla asasinatul de pe Câmpia Turzii. În al doilea rând, pentru cine nu ştie, Mănăstirea Dealu este necropolă de familie a domnitorului, aici se află sarcofagul lui Radu cel Mare, bunicul lui Mihai Viteazul, tot aici se află şi mormântul lui Pătraşcu cel Bun, tatăl lui Mihai Viteazul. Tot ca argument istoric în 1918, capul lui Mihai Viteazul, la iniţiativa regelui Ferdinand şi a lui Nicolae Iorga, marele istoric, a fost dus la Chişinău, readus cu onoruri, fără precedent în vremea respectivă, la Mănăstirea Dealu şi eu cred că Nicolae Iorga ştia mai bine decât noi de ce a făcut acest lucru'', a precizat, la acel moment, preşedintele CJ Dâmboviţa, Adrian Ţuţuianu.
În final, capul lui Mihai Viteazu nu a fost mutat de la Mănăstirea Dealu.
Mănăstirea este reprezentativă şi prin arhitectura sa. Ansamblul arhitectonic este compus din biserica mănăstirii, turnul clopotniţă, paraclisul şi corpul chiliilor.
''Necropolă domnească şi important loc de pelerinaj, Mânăstirea Dealu este cea mai cunoscută ctitorie a Voievodului Radu cel Mare (1495-1508). Ansamblul arhitectonic este compus din biserica mănăstirii, turnul clopotniţă, paraclisul şi corpul chiliilor. Piatra de temelie a fost pusă în ziua de 26 august 1499, iar lăcaşul a fost sfinţit la 4 decembrie 1501, constituindu-se într-o capodoperă a arhitecturii religioase muntene, inovaţiile constând în amplificarea pronaosului, în multiplicarea şi accentuarea elementelor verticale, alături de turla centrală, apărând două turle mai mici peste pronaos, formând o grupare piramidală, şi în folosirea paramentului de piatră făţuită, cu dublu rând de arcade oarbe. Mănăstirea este construită în formă de treflă, constând într-un altar heptagonal în exterior, semicircular în interior, dintr-un naos şi dintr-un pronaos dreptunghiular împărţit, printr-un arc dublu transversal, în două părţi inegale. Arhitectura ei este sârbească ca plan şi ca dispoziţiuni generale, iar ornamentaţia faţadelor este în stil armenesc şi se aseamănă cu cel de la biserica episcopală din Argeş, ca şi cu cea de la biserica Trei Ierarhi din Iaşi'', a declarat, pentru AGERPRES, purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Târgovişte, Marian Puiescu.
Mănăstirea Dealu a cunoscut de-a lungul timpului mai multe renovări.
Constantin Brâncoveanu (1688-1714) iniţiază din nou reparaţia ei, zugrăvind-o a doua oară şi acoperind-o cu aramă, fiind cea mai importantă restaurare din câte i se făcuseră până la acea dată. În anul 1845 domnitorul Gh. Bibescu iniţiază lucrări de construcţie realizate de către Ioan Schlater, pentru ca în urma cutremurului din 1940 să ajungă din nou în paragină, Patriarhul Justinian luând hotărârea în 1953 de a o reface din temelie. În perioada 2000-2013, sub îndrumarea arhiepiscopului Târgoviştei Nifon, s-au întreprins importante lucrări de consolidare şi restaurare a întregului ansamblu arhitectonic.
Mănăstirea Dealu este renumită şi prin istoricul culturii scrise.
''Mănăstirea a fost un puternic centru de răspândire a culturii scrise, prin activitatea călugărilor caligrafi, dar mai ales prin faptul că aici s-a instalat prima tipografie din spaţiul românesc şi sud-est european, de sub teascurile căreia au ieşit: Liturghierul(1508), Octoihul (1510) şi Tetraevangheliarul (1512), prin strădania Ieromonahului Macarie. În anii 2008, 2010 şi 2012, la iniţiativa Mitropolitului Nifon, Arhiepiscopia Târgoviştei, în colaborare cu Biblioteca Academiei Române, a retipărit, în ediţie jubiliară, cele trei capodopere macariene'', spune purtătorul de cuvânt al Arhipeiscopiei Târgovişte.
Mănăstirea Dealu este o mănăstire de maici, stareţă este maica Emanuela Preda. Accesul la mănăstire se face din DN 72 Târgovişte - Ploieşti pe Aleea Mânăstirii Dealu. AGERPRES/(AS - autor: Cornelia Dumitru, editor: Cristian Anghelache)