Braşov, 12 mai /Agerpres/ - Muzeul Civilizaţiei Urbane a Braşovului, cel mai nou muzeu din municipiu, deschis în urmă cu cinci ani în Piaţa Sfatului, într-un important monument istoric restaurat după o muncă de mai bine de 20 de ani, reprezintă tipologia spaţiilor comerciale şi de locuit dintr-o piaţă medievală.
Este un monument unic în ţară pentru că păstrează în interior o suprafaţă pictată, cea mai mare suprafaţă pictată care s-a găsit în Transilvania.
"Săpăturile şi decopertările care s-au făcut în timpul restaurării au scos la iveală la parter două camere cu pictură murală, dar surpriza cea mare a fost la etaj unde am descoperit o decoraţie de început de secol XIX. Această restaurare a imobilului a fost de lungă durată şi a însemnat o colaborare cu foarte mulţi specialişti, arheologi, istorici de artă, ingineri de rezistenţă pictori restauratori în piatră, lemn şi picturi, designeri", a declarat, pentru AGERPRES, directoarea muzeului, Ligia Fulga.
Ea a explicat că muzeul reflectă istoria arhitecturii braşovene în perioada secolelor XVI-XIX.
"Dacă la muzeele de etnografie, lumea rurală era cu prioritate prezentată cu obiceiurile şi tradiţiile, lumea urbană nu, pentru că noi am devenit urbanizaţi în secolul al XIX-lea mai mult, şi nu a existat o preocupare în zona muzeografiei româneşti de a ilustra universul acesta orăşenesc. Atunci noi ne-am gândit să prezentăm prin mai multe secvenţe predominant reprezentative o pivniţă de mărfuri la subsol, o zonă a tranzacţiilor comerciale, prăvălii, bolte de mărfuri la parter, zona de locuit, salonul de patrician, camera copilului la etaj, vorbim despre o societate braşoveană mai emancipată şi bogată, apoi atelierele de modiste, atelierele de broderie artistică sau de îmbrăcăminte pentru că mi-am dat seama că această temă este de interes pentru publicul feminin, cu pălării, cu mănuşi de epocă, cu florile artificiale care se prindeau în piept", a spus Ligia Fulga.
La subsol se prezintă modul cum se depozitau mărfurile în Braşov - mirodenii, uleiuri de in şi de măsline, vinuri, ţesături. Multe dintre aceste mărfuri veneau din Occident şi se opreau în acest spaţiu de margine al Europei, apoi mergeau spre Orient, sau Orientul aducea mirodenii, bijuterii, aur, argint, mătăsuri, foarte mult bumbac. Zona subsolului sau a pivniţei mai cuprinde un lapidariu pentru a aminti ce săpături arheologice s-au făcut, urme ale monumentului istoric.
În muzeu nu există foarte multe etichete, dar există un buletin informativ de sală, în limbile română şi engleză unde vizitatorul are mai multe informaţii, iar cine mai doreşte în plus, solicită ghidul muzeului. După parter, unde găsim zona tranzacţiilor comerciale, urmează etajul unde se află zona de locuit, salonul patricianului şi camera copilului. Patricianul era cel mai bogat sas din Braşov care deţinea demnităţi publice. Camera copilului era necesară când deja acesta avea alt statut, când era importantă creşterea şi educaţia, când aveau bone în familie, aşa cum era de altfel în Europa, susţine Ligia Fulga.
Mansarda muzeului este un spaţiu de mişcare, mobil, expoziţional unde mereu există ceva nou, unde există un program de expoziţii temporare şi se prezintă artişti contemporani.
Piesele din muzeu s-au achiziţionat în decursul anilor, în momentul în care s-a cristalizat tematica fiecărui spaţiu. Unele au fost în colecţii, altele foarte multe au fost cumpărate din consignaţii din Bucureşti şi Sibiu.
"Pe lângă piesele din muzeu am avut şi câteva inspiraţii foarte bune. Este vorba despre filmul care este proiectat pe perete, un film făcut de noi împreună cu o fundaţie specializată în scenografie care animă Piaţa Sfatului cu meşteşugari, cu precupeţe din Scheii Braşovului, cu căruţaşi, cu negustori care vin din Orient sau din Occident îmbrăcaţi în costume specifice epocii şi care dau o impresie de mişcare. O altă idee novatoare este camera de mirodenii de la parter, unde sunt aşezate pe o tejghea de prăvălie borcane cu mirodenii vanilie, scorţişoară, piper, enibahar, etc, a căror capace stau şase ore deschise, apoi se închid. Există o etichetă prin care vizitatorii sunt invitaţi să miroase. Este o idee nouă în muzeografia europeană, de a percepe cu toate simţurile ceea ce ţi se oferă, odată cu ochii, dar şi cu mirosul", a adăugat directorul Muzeului Civilizaţiei Urbane a Braşovului.
O ultimă idee se va pune în practică în luna iunie, aceea de a vedea muzeul din exterior, de a-l lăsa vizibil trecătorului, având în vedere că majoritatea muzeelor au tendinţa de a pune perdele la geamuri, grilaje pentru a proteja cât mai mult exponatele. AGERPRES / (A - autor: Jana Pintili, editor: Marius Frăţilă)
Este un monument unic în ţară pentru că păstrează în interior o suprafaţă pictată, cea mai mare suprafaţă pictată care s-a găsit în Transilvania.
"Săpăturile şi decopertările care s-au făcut în timpul restaurării au scos la iveală la parter două camere cu pictură murală, dar surpriza cea mare a fost la etaj unde am descoperit o decoraţie de început de secol XIX. Această restaurare a imobilului a fost de lungă durată şi a însemnat o colaborare cu foarte mulţi specialişti, arheologi, istorici de artă, ingineri de rezistenţă pictori restauratori în piatră, lemn şi picturi, designeri", a declarat, pentru AGERPRES, directoarea muzeului, Ligia Fulga.
Ea a explicat că muzeul reflectă istoria arhitecturii braşovene în perioada secolelor XVI-XIX.
"Dacă la muzeele de etnografie, lumea rurală era cu prioritate prezentată cu obiceiurile şi tradiţiile, lumea urbană nu, pentru că noi am devenit urbanizaţi în secolul al XIX-lea mai mult, şi nu a existat o preocupare în zona muzeografiei româneşti de a ilustra universul acesta orăşenesc. Atunci noi ne-am gândit să prezentăm prin mai multe secvenţe predominant reprezentative o pivniţă de mărfuri la subsol, o zonă a tranzacţiilor comerciale, prăvălii, bolte de mărfuri la parter, zona de locuit, salonul de patrician, camera copilului la etaj, vorbim despre o societate braşoveană mai emancipată şi bogată, apoi atelierele de modiste, atelierele de broderie artistică sau de îmbrăcăminte pentru că mi-am dat seama că această temă este de interes pentru publicul feminin, cu pălării, cu mănuşi de epocă, cu florile artificiale care se prindeau în piept", a spus Ligia Fulga.
La subsol se prezintă modul cum se depozitau mărfurile în Braşov - mirodenii, uleiuri de in şi de măsline, vinuri, ţesături. Multe dintre aceste mărfuri veneau din Occident şi se opreau în acest spaţiu de margine al Europei, apoi mergeau spre Orient, sau Orientul aducea mirodenii, bijuterii, aur, argint, mătăsuri, foarte mult bumbac. Zona subsolului sau a pivniţei mai cuprinde un lapidariu pentru a aminti ce săpături arheologice s-au făcut, urme ale monumentului istoric.
În muzeu nu există foarte multe etichete, dar există un buletin informativ de sală, în limbile română şi engleză unde vizitatorul are mai multe informaţii, iar cine mai doreşte în plus, solicită ghidul muzeului. După parter, unde găsim zona tranzacţiilor comerciale, urmează etajul unde se află zona de locuit, salonul patricianului şi camera copilului. Patricianul era cel mai bogat sas din Braşov care deţinea demnităţi publice. Camera copilului era necesară când deja acesta avea alt statut, când era importantă creşterea şi educaţia, când aveau bone în familie, aşa cum era de altfel în Europa, susţine Ligia Fulga.
Mansarda muzeului este un spaţiu de mişcare, mobil, expoziţional unde mereu există ceva nou, unde există un program de expoziţii temporare şi se prezintă artişti contemporani.
Piesele din muzeu s-au achiziţionat în decursul anilor, în momentul în care s-a cristalizat tematica fiecărui spaţiu. Unele au fost în colecţii, altele foarte multe au fost cumpărate din consignaţii din Bucureşti şi Sibiu.
"Pe lângă piesele din muzeu am avut şi câteva inspiraţii foarte bune. Este vorba despre filmul care este proiectat pe perete, un film făcut de noi împreună cu o fundaţie specializată în scenografie care animă Piaţa Sfatului cu meşteşugari, cu precupeţe din Scheii Braşovului, cu căruţaşi, cu negustori care vin din Orient sau din Occident îmbrăcaţi în costume specifice epocii şi care dau o impresie de mişcare. O altă idee novatoare este camera de mirodenii de la parter, unde sunt aşezate pe o tejghea de prăvălie borcane cu mirodenii vanilie, scorţişoară, piper, enibahar, etc, a căror capace stau şase ore deschise, apoi se închid. Există o etichetă prin care vizitatorii sunt invitaţi să miroase. Este o idee nouă în muzeografia europeană, de a percepe cu toate simţurile ceea ce ţi se oferă, odată cu ochii, dar şi cu mirosul", a adăugat directorul Muzeului Civilizaţiei Urbane a Braşovului.
O ultimă idee se va pune în practică în luna iunie, aceea de a vedea muzeul din exterior, de a-l lăsa vizibil trecătorului, având în vedere că majoritatea muzeelor au tendinţa de a pune perdele la geamuri, grilaje pentru a proteja cât mai mult exponatele. AGERPRES / (A - autor: Jana Pintili, editor: Marius Frăţilă)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.