Bucureşti, 25 apr /Agerpres/ - Radu Jude, care a fost selectat anul acesta în secţiunea Quinzaine des Réalisateurs de la Cannes cu scurtmetrajul "Trece şi prin perete", după Cehov, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, că s-a întrebat, la un moment dat, dacă autorului rus i-ar fi plăcut filmul şi mărturiseşte că procesul în sine din spatele unei adaptări după un text literar este o bucurie.
Jude povesteşte că rolul din "Trece şi prin perete" a fost creat special pentru Sofia Nicolaescu, actriţa cu care a lucrat la "Toată lumea din familia noastră", pentru care regizorul a amânat filmările, deoarece fetiţa juca într-un film alături de Steven Seagal.
***
Scurtmetrajul "Trece şi prin perete", în regia lui Radu Jude, a fost selecţionat în secţiunea Quinzaine des Réalisateurs din cadrul Festivalului Internaţional de Film de la Cannes, care se desfăşoară între 14 şi 25 mai. Jude se întoarce la Cannes cu acest scurtmetraj după ce filmul "O umbră de nor" a avut premiera mondială anul trecut în cadrul aceleiaşi secţiuni.
Scenariul filmului "Trece şi prin perete" poartă semnătura lui Radu Jude, imaginea a fost realizată de Marius Panduru, Cătălin Cristuţiu s-a ocupat de montaj, în timp ce sound design-ul este semnat de Dana Bunescu, scenografia - de Adi Cristea, costumele - de Maria Pitea.
Din distribuţie fac parte Sofia Nicolaescu, pe care publicul o va recunoaşte din multipremiatul lungmetraj "Toată lumea din familia noastră" (regia Radu Jude), Ion Arcudeanu, Marcel Horobeţ, Gabriel Spahiu şi Alecu Jude.
"Trece şi prin perete" este o adaptare liberă după povestirea "În magazie" de A.P. Cehov şi este o producţie 100% independentă, realizată de Micro Film în coproducţie cu Mitra Film şi Cinelabs Romania. Producătorii filmului sunt Radu Jude şi Ada Solomon.
***
Regizorul mai vorbeşte, în interviul acordat AGERPRES, despre proiectul său de lungmetraj "Aferim!", care este programat să intre în producţie în iunie. Printre lucrurile complicate din jurul acestei desfăşurări de forţe se numără bugetul impresionant, timpul limitat de filmare, dar şi faptul că actorii din rolurile principale nu au învăţat încă să călărească bine.
AGERPRES: Cum şi când aţi descoperit povestirea lui Cehov şi ce v-a făcut să o ecranizaţi? Cât de liberă este adaptarea şi ce aţi păstrat din spiritul Cehov în scurtmetraj?
Radu Jude: Pe Cehov l-am descoperit, spre ruşinea mea, abia acum doi-trei ani şi m-am îndrăgostit definitiv de scrierile lui, fie ele proză, teatru sau scrisori. Dar nu mi-am pus problema să adaptez vreunul din textele sale, deşi în ultima vreme mă bântuie ideea de a face film după "Unchiul Vania". Vara trecută, când mi-am dat seama că nu vom putea strânge repede banii necesari filmului de epocă pe care îl pregătesc acum, am decis să fac acest film scurt, aşa, din plăcerea de a lucra, ca un fel de exerciţiu. Şi am ales textul ăsta pentru că are o temă care mă interesează mult, şi anume relaţia noastră cu moartea; în plus, ceva din povestea lui Cehov îmi amintea vag de copilăria mea petrecută la bunici, aşa că a existat şi acest cârlig emoţional. Am descoperit, lucrând la scenariu, cât de plăcut este să încerci să înţelegi, să captezi esenţa textului unui alt autor şi să o modifici apoi conform viziunii tale, atâta câtă e. Poate că rezultatul nu ar fi pe gustul autorului (m-am întrebat şi eu, inutil, desigur, dacă lui Cehov i-ar fi plăcut filmul...), dar ăsta e un risc care merită asumat. Procesul în sine e o mare bucurie şi abia aştept să fac acelaşi lucru cu "Inimi cicatrizate" de Max Blecher, pentru care am obţinut recent finanţare de la Centrul Naţional al Cinematografiei.
AGERPRES: Din parcursul dvs, aveţi o relaţie specială cu literatura (Florin Lăzărescu, A.P. Cehov, Max Blecher)...
Radu Jude: Am relaţia cu literatura pe care cred că o are orice om care e incapabil să îşi înţeleagă viaţa doar cu ajutorul propriei minţi. Nu sunt destul de deştept, pur şi simplu. Am nevoie de nişte cârje, am nevoie să fac apel la experienţa altora ca să înţeleg ceva. Aşa că citesc, nu doar literatură, ci de toate şi foarte de-a valma. Nu înţeleg mai nimic din viaţă nici aşa, dar măcar înţeleg că nu înţeleg. "Known unknowns", vorba lui Errol Morris. Sau a lui Donald Rumsfeld...
AGERPRES: Ce face un text literar să fie ecranizabil, din punctul dvs de vedere?
Radu Jude: Nu mi-e clar. Talentul celui care adaptează, în primul rând. Pentru că asta pare a fi mai important decât - sau cel puţin la fel de important ca - textul de la care se porneşte... Câte filme cretine nu s-au făcut după Shakespeare, de pildă?! De aia cred că în primul rând contează viziunea celui care adaptează textul. Mă gândesc la ce a reuşit să obţină Robert Bresson din Bernanos, sau din Tolstoi, sau din Dostoievski... Sunt toate filme care, deşi pornesc de la opere literare foarte puternice, au fost transfigurate profund de gândirea filmică a lui Bresson, atât de mult încât eu nici nu mai pot citi respectivele texte fără să le văd prin ochii lui. Sau ce a reuşit să facă Lucian Pintilie din Caragiale, la fel, nu mai pot să mă gîndesc la "D'ale carnavalului" în altă cheie decât cea din filmul lui. Sau ce face, în teatru, Alexandru Dabija cu poveştile lui Creangă mi se pare absolut fascinant.
AGERPRES: Există, până acum, un text din literatura universală pe care vi l-aţi dori film, dar nu îl puteţi ecraniza deocamdată?
Radu Jude: Mai sunt nişte povestiri de Cehov pe care sper să le transform în film, apoi un fragment din "Regele alb" al lui Gyorgy Dragoman, dar nu am reuşit să obţin drepturile... Mai sunt şi altele. Deocamdată mă concentrez, cu teamă, pentru că e un text foarte delicat, foarte fragil, pe "Inimi cicatrizate" de Max Blecher.
AGERPRES: La "Trece şi prin perete" vă reîntâlniţi cu Sofia Nicolaescu. V-aţi gândit la ea în momentul în care aţi scris scenariul sau aţi făcut casting?
Radu Jude: Nu, nu am făcut casting. Am adaptat scenariul special pentru Sofia, la Cehov personajul principal e un băiat.
AGERPRES: Aţi descris-o pe Sofia din perioada "Toată lumea din familia noastră" drept un adevărat profesionist. Cum a evoluat de la acel lungmetraj?
Radu Jude: Dacă spun că a trebuit să amân filmarea cu vreo două-trei săptămâni pentru ca Sofia să termine lucrul la un film american cu Steven Seagal, cred că v-am răspuns la întrebare.
AGERPRES: "Trece şi prin perete" este, din nou, un film independent pe care îl semnaţi, după "Film pentru prieteni".
Radu Jude: Da, e un film independent, la care toţi cei care au lucrat au făcut-o fie gratis, fie pe bani puţini. Le sunt tuturor extrem de recunoscător şi le mulţumesc. Fără pasiunea lor, filmul n-ar fi existat. Sigur că asta a presupus nişte limitări, am filmat doar o zi în loc de trei, cât ar fi trebuit la modul ideal şi aşa mai departe... Dar nu regret, a fost totul mai intens.
AGERPRES: Aţi spus la un moment dat că prezenţa la Cannes (atunci era vorba de "O umbră de nor") înseamnă a avea un public mai larg decât de obicei pentru filmul dvs. Totuşi, Cannes-ul înseamnă şi puţin mai mult decât un public mai vast şi mai avizat?
Radu Jude: Sper ca de data asta să însemne că vom vinde filmul unor televiziuni străine şi, în felul ăsta, să îi putem plăti pe cei care au muncit pe gratis. Asta m-ar bucura cel mai tare.
AGERPRES: Lucraţi la "Aferim!" care este anunţat drept unul dintre cele mai complexe proiecte cinematografice româneşti recente. Ce vă sperie cel mai mult la acest proiect?
Radu Jude: Totul. Bugetul, timpul foarte limitat de filmare, problema filosofică pe care o pune ideea de reprezentare cinematografică a trecutului (problemă care devine, pentru mine, tot mai mult o aporie), lucrul cu neprofesioniştii, lipsa mea de talent... Dar deocamdată sunt disperat pentru că actorii din rolurile principale nu au învăţat să călărească bine.
AGERPRES/(AS - autor: Oana Ghiţă, editor: Georgiana Tănăsescu)
Jude povesteşte că rolul din "Trece şi prin perete" a fost creat special pentru Sofia Nicolaescu, actriţa cu care a lucrat la "Toată lumea din familia noastră", pentru care regizorul a amânat filmările, deoarece fetiţa juca într-un film alături de Steven Seagal.
***
Scurtmetrajul "Trece şi prin perete", în regia lui Radu Jude, a fost selecţionat în secţiunea Quinzaine des Réalisateurs din cadrul Festivalului Internaţional de Film de la Cannes, care se desfăşoară între 14 şi 25 mai. Jude se întoarce la Cannes cu acest scurtmetraj după ce filmul "O umbră de nor" a avut premiera mondială anul trecut în cadrul aceleiaşi secţiuni.
Scenariul filmului "Trece şi prin perete" poartă semnătura lui Radu Jude, imaginea a fost realizată de Marius Panduru, Cătălin Cristuţiu s-a ocupat de montaj, în timp ce sound design-ul este semnat de Dana Bunescu, scenografia - de Adi Cristea, costumele - de Maria Pitea.
Din distribuţie fac parte Sofia Nicolaescu, pe care publicul o va recunoaşte din multipremiatul lungmetraj "Toată lumea din familia noastră" (regia Radu Jude), Ion Arcudeanu, Marcel Horobeţ, Gabriel Spahiu şi Alecu Jude.
"Trece şi prin perete" este o adaptare liberă după povestirea "În magazie" de A.P. Cehov şi este o producţie 100% independentă, realizată de Micro Film în coproducţie cu Mitra Film şi Cinelabs Romania. Producătorii filmului sunt Radu Jude şi Ada Solomon.
***
Regizorul mai vorbeşte, în interviul acordat AGERPRES, despre proiectul său de lungmetraj "Aferim!", care este programat să intre în producţie în iunie. Printre lucrurile complicate din jurul acestei desfăşurări de forţe se numără bugetul impresionant, timpul limitat de filmare, dar şi faptul că actorii din rolurile principale nu au învăţat încă să călărească bine.
AGERPRES: Cum şi când aţi descoperit povestirea lui Cehov şi ce v-a făcut să o ecranizaţi? Cât de liberă este adaptarea şi ce aţi păstrat din spiritul Cehov în scurtmetraj?
Radu Jude: Pe Cehov l-am descoperit, spre ruşinea mea, abia acum doi-trei ani şi m-am îndrăgostit definitiv de scrierile lui, fie ele proză, teatru sau scrisori. Dar nu mi-am pus problema să adaptez vreunul din textele sale, deşi în ultima vreme mă bântuie ideea de a face film după "Unchiul Vania". Vara trecută, când mi-am dat seama că nu vom putea strânge repede banii necesari filmului de epocă pe care îl pregătesc acum, am decis să fac acest film scurt, aşa, din plăcerea de a lucra, ca un fel de exerciţiu. Şi am ales textul ăsta pentru că are o temă care mă interesează mult, şi anume relaţia noastră cu moartea; în plus, ceva din povestea lui Cehov îmi amintea vag de copilăria mea petrecută la bunici, aşa că a existat şi acest cârlig emoţional. Am descoperit, lucrând la scenariu, cât de plăcut este să încerci să înţelegi, să captezi esenţa textului unui alt autor şi să o modifici apoi conform viziunii tale, atâta câtă e. Poate că rezultatul nu ar fi pe gustul autorului (m-am întrebat şi eu, inutil, desigur, dacă lui Cehov i-ar fi plăcut filmul...), dar ăsta e un risc care merită asumat. Procesul în sine e o mare bucurie şi abia aştept să fac acelaşi lucru cu "Inimi cicatrizate" de Max Blecher, pentru care am obţinut recent finanţare de la Centrul Naţional al Cinematografiei.
AGERPRES: Din parcursul dvs, aveţi o relaţie specială cu literatura (Florin Lăzărescu, A.P. Cehov, Max Blecher)...
Radu Jude: Am relaţia cu literatura pe care cred că o are orice om care e incapabil să îşi înţeleagă viaţa doar cu ajutorul propriei minţi. Nu sunt destul de deştept, pur şi simplu. Am nevoie de nişte cârje, am nevoie să fac apel la experienţa altora ca să înţeleg ceva. Aşa că citesc, nu doar literatură, ci de toate şi foarte de-a valma. Nu înţeleg mai nimic din viaţă nici aşa, dar măcar înţeleg că nu înţeleg. "Known unknowns", vorba lui Errol Morris. Sau a lui Donald Rumsfeld...
AGERPRES: Ce face un text literar să fie ecranizabil, din punctul dvs de vedere?
Radu Jude: Nu mi-e clar. Talentul celui care adaptează, în primul rând. Pentru că asta pare a fi mai important decât - sau cel puţin la fel de important ca - textul de la care se porneşte... Câte filme cretine nu s-au făcut după Shakespeare, de pildă?! De aia cred că în primul rând contează viziunea celui care adaptează textul. Mă gândesc la ce a reuşit să obţină Robert Bresson din Bernanos, sau din Tolstoi, sau din Dostoievski... Sunt toate filme care, deşi pornesc de la opere literare foarte puternice, au fost transfigurate profund de gândirea filmică a lui Bresson, atât de mult încât eu nici nu mai pot citi respectivele texte fără să le văd prin ochii lui. Sau ce a reuşit să facă Lucian Pintilie din Caragiale, la fel, nu mai pot să mă gîndesc la "D'ale carnavalului" în altă cheie decât cea din filmul lui. Sau ce face, în teatru, Alexandru Dabija cu poveştile lui Creangă mi se pare absolut fascinant.
AGERPRES: Există, până acum, un text din literatura universală pe care vi l-aţi dori film, dar nu îl puteţi ecraniza deocamdată?
Radu Jude: Mai sunt nişte povestiri de Cehov pe care sper să le transform în film, apoi un fragment din "Regele alb" al lui Gyorgy Dragoman, dar nu am reuşit să obţin drepturile... Mai sunt şi altele. Deocamdată mă concentrez, cu teamă, pentru că e un text foarte delicat, foarte fragil, pe "Inimi cicatrizate" de Max Blecher.
AGERPRES: La "Trece şi prin perete" vă reîntâlniţi cu Sofia Nicolaescu. V-aţi gândit la ea în momentul în care aţi scris scenariul sau aţi făcut casting?
Radu Jude: Nu, nu am făcut casting. Am adaptat scenariul special pentru Sofia, la Cehov personajul principal e un băiat.
AGERPRES: Aţi descris-o pe Sofia din perioada "Toată lumea din familia noastră" drept un adevărat profesionist. Cum a evoluat de la acel lungmetraj?
Radu Jude: Dacă spun că a trebuit să amân filmarea cu vreo două-trei săptămâni pentru ca Sofia să termine lucrul la un film american cu Steven Seagal, cred că v-am răspuns la întrebare.
AGERPRES: "Trece şi prin perete" este, din nou, un film independent pe care îl semnaţi, după "Film pentru prieteni".
Radu Jude: Da, e un film independent, la care toţi cei care au lucrat au făcut-o fie gratis, fie pe bani puţini. Le sunt tuturor extrem de recunoscător şi le mulţumesc. Fără pasiunea lor, filmul n-ar fi existat. Sigur că asta a presupus nişte limitări, am filmat doar o zi în loc de trei, cât ar fi trebuit la modul ideal şi aşa mai departe... Dar nu regret, a fost totul mai intens.
AGERPRES: Aţi spus la un moment dat că prezenţa la Cannes (atunci era vorba de "O umbră de nor") înseamnă a avea un public mai larg decât de obicei pentru filmul dvs. Totuşi, Cannes-ul înseamnă şi puţin mai mult decât un public mai vast şi mai avizat?
Radu Jude: Sper ca de data asta să însemne că vom vinde filmul unor televiziuni străine şi, în felul ăsta, să îi putem plăti pe cei care au muncit pe gratis. Asta m-ar bucura cel mai tare.
AGERPRES: Lucraţi la "Aferim!" care este anunţat drept unul dintre cele mai complexe proiecte cinematografice româneşti recente. Ce vă sperie cel mai mult la acest proiect?
Radu Jude: Totul. Bugetul, timpul foarte limitat de filmare, problema filosofică pe care o pune ideea de reprezentare cinematografică a trecutului (problemă care devine, pentru mine, tot mai mult o aporie), lucrul cu neprofesioniştii, lipsa mea de talent... Dar deocamdată sunt disperat pentru că actorii din rolurile principale nu au învăţat să călărească bine.
AGERPRES/(AS - autor: Oana Ghiţă, editor: Georgiana Tănăsescu)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.