Domnia lui Mircea cel Bătrân a reprezentat o epocă a realismului politic, a sintezei culturale şi a toleranţei spirituale, a afirmat, miercuri, academicianul Răzvan Theodorescu, în cadrul unui eveniment organizat cu ocazia comemorării a 600 de ani de la moartea domnitorului Ţării Româneşti.

În comunicarea sa, "Mare voievod, herţeg, despot: ctitorul de ţară Mircea I", prezentată în Aula Academiei Române, Theodorescu a evidenţiat trei trăsături ale vechii civilizaţii româneşti care s-au structurat în timpul domniei de trei decenii ale principelui valah.

"Cea dintâi este sinteza culturală, aici dovedită mai ales prin prin elita princiară şi nobiliară. Aceasta, într-o lume unde voievodul - el însuşi purtător de costum cavaleresc apusean 'chausses' împodobit cu semne heraldice orientale - se afla în relaţii statornice sau episodice cu împăratul rege de Sigismund de Luxemburg sau cu contele de Nevers, viitor duce al Burgundiei, iar un boier valah îl însoţea pe marele senior baronul Enguerrand de Coucy", a spus Theodorescu.

O a doua trăsătură a civilizaţiei muntene a timpului, o reprezintă, potrivit istoricului, toleranţa spirituală, iar a treia - "conturarea (...) unei romanităţi, adică latinităţi a spiritului românesc" cu trei sute de ani înainte ca elitele româneşti, cronicarii să conştientizeze originea latină a românilor.

În acest sens, Răzvan Theodorescu a dat exemplul mănăstirii Cozia - locul unde este înmormântat Mircea cel Bătrân - pe care o consideră "mărturia unei 'latinităţi estetice' medievale, mult deosebită de estetica slavă iubitoare de complicaţii, supraîncărcări şi tendinţe piramidale în arhitectură".

Theodorescu a participat, miercuri, la sesiunea ştiinţifică comemorativă '600 de ani de la moartea domnitorului Ţării Româneşti Mircea cel Bătrân (1418-2018)'', organizată de Academia Română, prin Secţia de ştiinţe istorice şi arheologie şi Secţia de arte, arhitectură şi audiovizual.

Academicianul Victor Spinei, vicepreşedinte al Academiei Române, a vorbit despre ţările române şi lumea stepelor euroasiatice la cumpăna secolelor XIV-XV, în timp ce academicianul Ioan-Aurel Pop a evidenţiat legăturile lui Mircea cel Bătrân cu Transilvania, iar prof.univ.dr. Ionel Cândea, membru corespondent al Academiei Române a prezentat o serie de mărturii arheologice şi numismatice în estul Ţării Româneşti în vremea domniei lui Mircea cel Bătrân.

De asemenea, cu acest prilej au fost lansată medalia "Brăila - 650 de ani de atestare documentară", dar şi emisiunea de mărci poştale "Mircea cel Bătrân, 600 de ani de la moarte". AGERPRES/(A - autor: Daniel Popescu, editor: Cătălin Alexandru, editor online: Ada Vîlceanu)